Shifting a Planet from one time continuum to another / Schimbarea unei Planete de la un continuum temporal la altul

Sursa :  

Ashayana Deane - Voyagers, vol. 2 / Lisa Renee - energeticsynthesis.com

Ideea de a muta un corp planetar de la un continuum de timp la altul poate părea destul de scandaloasă pentru o civilizație care nu are încă o înțelegere funcțională a fizicii multidimensionale. Vă asigurăm că o astfel de procedură este cu siguranță reală și valabilă în ceea ce privește dinamica energetică structurală a Matricei Timpului. Această procedură nu este utilizată frecvent, deoarece este un proces complex și delicat care necesită intervenție directă din partea Universurilor Armonice (HU) superioare HU-3, HU-4 și HU-5. În cea mai mare parte, planetelor și civilizațiilor li se permite să evolueze de-a lungul cursului propriei lor dezvoltări, urmând propriile alegeri și întâmpinând consecințele acestor alegeri. Dar, ocazional, o planetă și popoarele ei au probleme care au consecințe de amploare pentru numeroase sisteme planetare și, în aceste cazuri, este permisă intervenția în cursul evoluției. Pământul se află în prezent într-o astfel de stare de criză potențială, fără ca majoritatea populației sale să știe.

Mecanica ciclului de timp

Pentru a înțelege dinamica implicată într-o astfel de schimbare a continuului în timp, este util să ne dăm seama că structura și iluzia timpului liniar este creată prin viteza de pulsație a particulelor și relația lor cu cea a altor particule. Fiecare dintre cele șase cicluri mai mici de 4.426 de ani dintr-un ciclu de timp armonic de 26.556 de ani reprezintă un continuum de timp (o Octavă). Un Ciclu de timp armonic de 26.556 de ani prin care o planetă evoluează prin cele trei benzi tridimensionale ale unui Univers Armonic (HU), se numește Euiago. O planetă trece prin fiecare dintre cele șase continuum-uri de timp mai mici (octave) pe măsură ce progresează în sus prin scara tridimensională în cadrul Universului său armonic. Fiecare bandă dimensională conține două continuum-uri de timp de 4.426 de ani fiecare (Octave), deci fiecare Dimensiune reprezintă o pistă temporală de 8.852 de ani (două Octave)

Dintre cele șase continuum-uri temporale (Octave) dintr-un ciclu Euiago de 26.556 de ani, patru dintre ele reprezintă piste de timp rotative înainte (forward-moving tracks of time) numite Pardo iar două reprezintă piste de timp contra-rotative numite Reiago, în care planeta trece prin universul paralel. Un Pardo = 17.704 ani (4 continuum-uri a câte 4.426 ani fiecare = 4 x 4.426 ani = 17.704 ani). Un Reiago = 8.852 ani (2 continuum-uri a câte 4.426 ani fiecare = 2 x 4.426 = 8.852 ani) petrecuți în universul paralel. Fiecare Euiago conține un Pardo și un Reiago.

Progresia unei planete printr-un continuum de timp (4.426 de ani = o Octavă) creează o schimbare de 45° în rotația unghiulară a spinului particulelor, care reprezintă o optime (1/8) dintr-o rotație completă de 360° a particulelor, astfel un continuum = o Octavă dimensională = un timp de 4.426 de ani. O Dimensiune conține două continuum-uri de timp sau două Octave = 8.852 de ani. Progresia unei planete prin o Dimensiune creează o deplasare de 90° (2 deplasări de 45°) în rotația unghiulară a rotației particulelor sau un sfert (1/4) dintr-o rotație completă de 360°, astfel o Dimensiune reprezintă un Cuadrant armonic. Un Cuadrant = o evidență a timpului de 8.852 de ani. Astfel, trei (3) Dimensiuni/trei (3) Cuadrante = șase (6) Octave (unitate continuum de timp) reprezintă un Univers Armonic. Un Univers Armonic (Harmonic Universe HU) = un timp de 26.556 de ani.

Pe măsură ce o planetă progresează prin primele două Octave Pardo, rotația unghiulară a rotației particulelor se deplasează cu 90° față de poziția sa inițială. La intrarea în cele două octave Reiago în universul paralel, rotația unghiulară a spinului particulelor suferă o rotație inversă de 90°, aducând rotația unghiulară a spinului particulelor înapoi la poziția inițială. Pe măsură ce planeta completează ultimele două octave Pardo, întorcându-se din universul paralel, rotația unghiulară a rotației particulelor se schimbă din nou cu 90°. Prin progresia celor trei dimensiuni, sau Cuadrant, rotația unghiulară a spinului particulei are o deplasare cumulativă de 90° (+90°, -90°, +90° = +90° deplasare), astfel încât într-un Univers Armonic rotația unghiulară rotația particulelor suferă un sfert (1/4) dintr-o rotație completă de 360°.

Când se trece de la un ciclu Euiago (Univers Armonic) la următorul, rotația unghiulară a spinului particulelor se deplasează cu 45°. Între HU-1 și HU-2, deplasarea la 45° este o rotație unghiulară inversă de 45° a spinului particulelor. Pământul intră în HU-2 cu particulele sale la o rotație unghiulară de 45° față de poziția lor inițială de la intrarea în HU-1 (+90°, -45° = +45° deplasare). În progresia de la un Univers Armonic la altul, rotația unghiulară a spinului particulelor se deplasează înainte cu 1/4, apoi înapoi cu 1/8 dintr-o rotație completă de 360°.

Prin relațiile multidimensionale dintre unghiurile de rotație ale particulelor și antiparticulelor, câmpurile de realitate multiple pot avea loc în același spațiu, rămânând în același timp invizibile unul pentru celălalt. Pe măsură ce o planetă evoluează prin acest proces, rata pulsației particulelor și, prin urmare, viteza cu care timpul se mișcă, crește progresiv, în timp ce densitatea particulelor de materie scade progresiv. Acesta este procesul de evoluție planetară pe scara de 15 dimensiuni.

O planetă se deplasează de la o bandă de frecvență dimensională la alta și de la un continuum temporal la altul atrăgând magnetic în câmpul său morfogenetic particule din Câmpul Unificat de energie pentru fiecare dimensiune. Când o planetă a atras toate modelele de frecvență ale unei Dimensiuni în câmpul său morfogenetic, se va depla în sus, în câmpul dimensional următor, pentru a finaliza același proces.

Pe măsură ce o planetă atrage particule și modele de frecvență din Câmpurile Unificate, câmpul său morfogenetic se extinde progresiv pentru a include acele modele de frecvență iar rata de pulsație a particulelor sale crește progresiv. Pentru fiecare bandă dimensională există o rată specifică corespunzătoare a pulsației particulelor și, de asemenea, o rotație unghiulară specifică a spinului particulelor. Într-un Univers Armonic, o planetă are simultan trei niveluri de identitate energetică, câte unul în fiecare dintre câmpurile tridimensionale ale acelui Univers Armonic. Cele trei niveluri ale identității unei planete funcționează împreună pentru a oferi iluzia solidității materiei Pământului. Conținutul de particule din fiecare nivel al corpului Pământului pulsează la un ritm caracteristic Dimensiunii în care este staționată fiecare porțiune a corpului iar particulele se rotesc pe o rotație unghiulară care este caracteristică Dimensiunii respective. Planeta există în fiecare dintre cele șase continuum-uri de timp simultan (Octave), deoarece fiecare dintre cele trei niveluri ale corpului planetei trage energie din banda sa dimensională respectivă, prin sincronizarea vitezei de pulsație a particulelor și rotației unghiulare a spinului în fiecare dintre cele șase continuum-uri de timp. O planetă evoluează dintr-un Univers Armonic în următorul, pe măsură ce fiecare nivel al corpului său tridimensional completează simultan tragerea tiparelor de frecvență ale Dimensiunii sale respective în câmpul morfogenetic al planetei. Aceste procese dau conștiinței care percepe cea de-a treia Dimensiune iluzia trecerii prin timp liniar. În realitate, timpul nu este liniar, ci simultan.

Timpul există ca un Câmp Unificat de particule care pulsează în ritmuri diferite și se rotesc pe diferite unghiuri de rotație, prin care identităților individualizate le apar iluziile spațiului manifest și ale timpului liniar, deoarece sunt aduse la vedere segmente de substanță a particulelor Câmpului Unificat prin mișcarea conștiinței în porțiuni din Câmpul Unificat. Timpul nu se mișcă. Conștiința se mișcă prin Câmpul Unificat al Matricei Timpului.

 

English

The idea of shifting a planetary body from one time continuum to another may seem quite outrageous to a civilization that does not yet have a working comprehension of multidimensional physics. We assure you that such a procedure is most definitely real and valid in terms of the structural energetic dynamics of the Time Matrix. This procedure is not used frequently, for it is a complex and delicate process requiring direct intervention from the higher Harmonic Universes of HU-3-HU-5. For the most part, planets and civilizations are allowed to evolve along the course of their own development, following their own choices and meeting with the consequences of those choices. But occasionally a planet and its peoples get into trouble that has far-reaching consequences for numerous planetary systems, and in these cases intervention in the course of evolution is permitted. Earth is presently in such a state of potential crisis, unbeknownst to most of its populations.

Time-Cycle Mechanics

In order to understand the dynamics involved in such a time continuum shift, it is helpful to realize that the structure and illusion of linear time is created through the pulsation rate of particles and their relationship to that of other particles. Each of the six 4,426 year smaller cycles within one 26,556 year Harmonic Time Cycle represents one time continuum. A 26,556-year Harmonic Time cycle, through which a planet evolves through the 3-dimensional bands of one Harmonic Universe, is called an Euiago. A planet passes through each of the six smaller time continua as it progresses upward through the 3-dimensional scale within its Harmonic Universe. Each dimensional band contains two time continua of 4,426 years each, so each dimension represents a time track of 8,852 years.

Of the six time continua in a 26,556-year Euiago cycle, four time continua represent forward-moving tracks of time called Pardo, and two represent counter-rotating tracks of time called Reiago, in which the planet passes through the parallel universe. A Pardo = 17,704 years (4 continua of 4,426 years each = 4 x 4,426 years = 17,704 years). A Reiago = 8,852 years (2 continua of 4,426 years each = 2 x 4,426 = 8,852 years) spent in the parallel universe. Each Euiago contains one Pardo and one Reiago.

A planet’s progression through one time continuum creates a 45° shift in the angular rotation of particle spin, or 1/8th of a full 360° rotation of particles, thus one continuum represents one dimensional Octave. One Octave = a 4,426-year track of time. One dimension contains two time continua, or two Octaves. A planet’s progression through one dimension creates a 90° shift (2 shifts of 45°) in the angular rotation of particle spin, or one-fourth of a full 360° rotation, thus one dimension represents one Harmonic Quadrant. One Quadrant = an 8,852-year track of time. Three dimensions, three Quadrants, or six Octaves (time continua) represent one Harmonic Universe. One Harmonic Universe = a 26,556-year track of time.

As a planet progresses through the first two Pardo Octaves, the angular rotation of particle spin shifts 90° from its original position. Upon entering the two Reiago Octaves in the parallel universe, the angular rotation of particle spin undergoes a 90° reverse rotation, bringing the angular rotation of particle spin back to its original position. As the planet completes the final two Pardo Octaves, returning from the parallel universe, the angular rotation of particle spin again shifts 90°. Through the progression of three dimensions, or Quadrants, the angular rotation of particle spin has a cumulative shift of 90° (+90°, -90°, +90° = +90° shift), so in one Harmonic Universe the angular rotation of particle spin undergoes one-quarter of a full 360° rotation.

When passing from one Euiago cycle (Harmonic Universe) to the next, the angular rotation of particle spin shifts 45°. Between HU-1 and HU-2, the 45° shift is a 45° reverse angular rotation of particle spin. Earth enters HU-2 with its particles at a 45° angular rotation from their original position upon entering HU-1 (+90°, -45° = +45° shift). In the progression from one Harmonic Universe to the next, the angular rotation of particle spin moves forward 1/4th, then backward 1/8th of a full 360° rotation.

It is through the multidimensional relationships between angles of particle and anti-particle spin that multiple reality fields can take place in the same space, while remaining invisible to each other. As a planet evolves through this process, the rate of particle pulsation, and thus the speed at which time moves, progressively increases, while the density of matter particles progressively decreases. This is the process of planetary evolution through the 15-dimensional scale.

A planet moves from one dimensional frequency band to the next, and from one time continuum to the next, by magnetically drawing into its morphogenetic field, particles from the Unified Field of energy for each dimension. When a planet has pulled in all the frequency patterns of one dimension into its morphogenetic field, it then moves upward into the next dimensional field to complete the same process.

As a planet pulls in particles and patterns of frequency from the Unified Fields, its morphogenetic field progressively expands to include those frequency patterns and the pulsation rate of its particles progressively increases. For each dimensional band there is a corresponding specific rate of particle pulsation and also a specific angular rotation of particle spin. In one Harmonic Universe a planet simultaneously has three levels of energetic identity, one in each of the three-dimensional fields of that Harmonic Universe. The three levels of a planet’s identity function together to give you the illusion of Earth’s matter solidity. The particle content of each level of Earth’s body pulsates at a rhythm characteristic to the dimension in which each portion of the body is stationed, and particles spin on an angular rotation that is characteristic to the respective dimension. The planet exists within each of six time continua simultaneously, as each of the three levels of the planet’s body pulls in energy from its respective dimensional band, through the synchronization of particle pulsation speed and angular rotation of spin within each of the six time continua. A planet evolves out of one Harmonic Universe and into the next as each level of its three-dimensional body simultaneously completes pulling the frequency patterns of its respective dimension into the planet’s morphogenetic field. These processes give the consciousness perceiving the third dimension the illusion of passage through linear time. In actuality, time is not linear, but simultaneous.

Time exists as a Unified Field of particles pulsating at various rhythms and spinning on various angles of rotation, through which the illusions of manifest space and linear time appear to individuated identities, as they bring segments of the Unified Field of particle substance into view by moving their consciousness through portions of the Unified Field. Time does not move. Consciousness moves itself through the Unified Field of the Time Matrix.

Sursa : 

Ashayana Deane / Voyagers, vol. 2

Lisa Renee / energeticsynthesis.com